Astragalus, un remediu impotriva cancerului

    Astragalus este denumirea ce o poarta peste 2000 de specii din intreaga lume mai mult sau mai putin utilizate in medicina naturista. Astragalus membranaceus este planta care ne intereseaza pe noi, cunoscuta in China si cu denumirea Huang Qi, planta care tonifica organismul (tonic pentru splina, sange, plamani, rinichi) si intareste Qi-ul.
   Studiile efectuate cu aceasta planta mai ales in China au ajuns la concluzia ca este un puternic imunostimulator, prin polizaharidele continute avand rol antitumoral in diferite maladii cancerigene. Astragalus membranaceus stimuleaza cresterea productiei de imunoglobuline si stimuleaza macrofagele, ajuta activarea limfocitelor T si a celulelor natural killer NK. Partea care este folosita in medicina naturista este radacina.  
   Folosita in fabricarea medicamentelor aceasta genereaza in organism  un raspuns de aparare antiviral si antibacterian, de protectie a ficatului, a sistemului digestiv si a aparatului cardiovascular. De asemenea creste energia vitala (energia Qi) a organismului si in plan adaptogen stimuleaza functiile organismului echilibrandu-l imunitar, fizic si psihic. Este utilizata complementar cu succes in terapiile antitumorale. Reduce efectele secundare precum anemia, leucopenia, trombocitopenia, generate de chimio si radioterapie. Normalizeaza celulele T (o parte a celulelor albe) la pacientii diagnosticati cu diferite tipuri de cancer, SIDA. Stimuleaza productia de interferon a organismului, utila in boli ca Alzheimer, hepatita C.
   Are actiune curativa in boli ca: gripa, infectii ale aparatului respirator, inflamatii de diferite tipuri, diabet, hipertensiune arteriala, boli hepatice si hepatite (B, C), hepatoprotector (stopeaza fibroza, regleaza nivelul transaminazelor), cancere (de san, ficat, rinichi, plamani, prostata, colon, cancer de oase), protector pulmonar (in tuberculoza, bronsite, astm), protector renal (in nefropatie diabetica, nefrite acute si cronice).
   Nu este recomandata utilizarea preparatelor pe baza de Astragalus in boli autoimune, la pacientii ce au efectuat recent un transplant.

Propolisul, un puternic antiinflamator si antiviral

    Propolisul este o substanta aromata, cleioasa cu rol de aparare a stupului in plan fizic, chimic si biologic; folosit de albine pentru neutralizarea insectelor, animalelor mici, fungilor,mucegaiurilor, microbilor. Albinele recolteaza rasini de pe mugurii si frunzele unor copaci (plop, arin) si de pe scoarta plopilor, coniferelor. Din amestecul substantelor rasinoase recoltate cu secretiile salivare si ceara, rezulta propriuzis propolisul.
   Remediile pe baza de propolis sunt folosite de mii de ani in tratarea unor boli grave. Propolisul are in componenta substante de tipul rasinilor vegetale si balsamuri obtinute din scoarta arborilor, ceara, uleiuri eterice si esentiale, polen, acizi grasi, secretii ale glandelor salivare, fermenti, acidul ferulic, substante antibiotice, vitaminele (A, B, E, PP), aminoacizii: prolina si arginina, minerale si microelemente (magneziu, siliciu, cupru, fier, mangan, zinc, calciu, arsen, staniu, iridiu, vanadiu).
   Proprietatile curative ale propolisului sunt: imunostimulant, imunomodulator, antibiotic cu spectru larg, antiviral, antiparazitar, antiherpetic, antiinflamator, antihemoragic, inhibitor tumoral, antiulceros, antiedematos, antioxidant, depurativ, antispastic, antistres, hipotensiv, cicatrizant, antisudorific, nutritiv si mineralizant.
   Afectiuni in care propolisul are efecte: afectiuni infecto-contagiose (gripa, guturai, meningita); afectiuni ORL (laringite, traheite, sinuzite, amigdalite, rinite, otite); afectiuni respiratorii (bronsite, tuberculoza); afectiuni circulatorii (hipertensiune, arteroscleroza); afectiuni digestive (enterite, colite, ulcer gastroduodenal); afectiuni ale ficatului (hepatite, steatoza); afectiuni urologice (prostata, vezica urinara, cai urinare, rinichi); afectiuni ginecologice (vaginite, tricomonaza vaginala); afectiuni dermatologice (eczeme, ulcer varicos, hemoroizi, arsuri, degeraturi, contra negilor); afectiuni oncologice (cancer de san, cancer colon, genital, melanom malign, metastaze pulmonare si hepatice). 

Polenul, bun pentru anemie

    Polenul reprezinta unul din cei mai curativi nutrienti pe care ii gasim in natura. Este utilizat din cele mai vechi timpuri ca medicament naturist, ca un puternic revigorant al organismului.
   Polenul contine aproximativ toti aminoacizii esentiali, vitamine ( A,C, D, E, K, B1, B2, B3, B5, B6, B12 ),  minerale (fier, magneziu, calciu, zinc, fosfor, seleniu), enzime, glucide, lipide; pe drept putand fi considerat un aliment viu. Putem diferentia polenul in doua categorii: cel poliflor, care este un amestec de la mai multe tipuri de flori si polenul provenit de la un singur tip de floare (salcam, tei, floarea soarelui, rapita, paducel etc).
    Proprietatile curative ale polenului: are proprietati afrodiziace, este antidepresiv, antibacterian, antiinflamator, antiparazitar, antitoxic, imunostimulant, antipiretic, antianemic, biostimulator, intinereste pielea si amelioreaza functiile cerebrale, stimuleaza functiile hepatice, scade colesterolul rau din sange, stimuleaza circulatia sanguina pana la nivel de capilar, este tonic general.
    Boli in care polenul are rezultate notabile sunt: anemie, anorexie, boli hepatice, ulcer gastro-duodenal, tulburari sexuale, insuficienta cardiaca, angina pectorala,  tulburari de circulatie, schizofrenie, varice, ulcer varicos, prostatite, hiperlipidemie, rinita alergica, boli canceroase.
   Se poate consuma circa 15g zilnic (cantitate pentru 3 lingurite) in cure de 7 zile pe luna. La copii o cantitate de 5g zilnic este suficienta. Se consuma in combinatie cu mierea de albine si laptisor de matca, pentru suplinirea efectelor curative.

Physalis peruviana, buna pentru reumatism

      Physalis este o planta deosebita, decorativa, care are in familie nu mai putin de 80 de specii erbacee, majoritatea fiind toxice si neindicate consumului uman.
   Physalis alkekengi se intalneste si pe teritoriul tarii noastre. O intalnim la marginea padurilor, aproape de camp in spatii usor insorite si luminoase, fiind o planta iubitoare de lumina. Alte denumiri ale plantei sunt papalau sau lampionul chinezesc, aceasta denumire din urma sugerand ca planta este decorativa. Fructele se gasesc in interiorul unei capsule si sunt de culoare portocaliu-rosiatica. Nu se consuma planta si fructele fiind toxice.
   Physalis peruviana este planta care ne intereseaza pe noi, avand fructe care sunt comestibile si foarte bune la gust. Arealul  de raspandire al acesteia este America de Sud in: Peru, Ecuador, Columbia; Africa de sud; SUA; Madagascar. Culoarea fructelor este portocaliu intens, gustul fiind acrisor, cu aroma de struguri-mure. Fructele se pastreaza foarte bine in capsula circa 30-45 zile sau se fac dulceturi, marmelade.
   Substantele si oligoelementele care se gasesc in fruct sunt: in cantitate mare vitamina C, vitamina B, mucilagii, zaharuri, substante amare fisolina, solanina, alcaloizi, polifenoli, melatonina, carotenoide.
   Proprietatile curative sunt date de antioxidantii prezenti in cantitate mare in fruct. Melatonina care este prezenta si ea in cantitate mare, ajuta la prevenirea bolilor neurodegenerative la persoanele in varsta. In studii asupra sobolanilor sau gasit proprietati antihepatotoxice. Mai sunt evidentiate proprietati antidiabetice, antihipertensiune si antiinflamatorie. In medicina populara, Physalis peruviana este folosita in: tratarea cancerului, leucemiei, reumatismului, malariei, astmului, hepatitei, dermatitei, litiazei renale, gutei.

Rubarba, buna pentru detoxifierea organismului

       Rubarba este considerata de unii fruct, iar de altii leguma. Este o planta erbacee, perena, cu frunze mari si tulpini inalte folosita in alimentatie, dar si in medicina populara (in China). Este originara din Asia si America de Nord, planta de azi fiind un hibrid rezultat din incrucisari repetate. Planta era folosita in China de acum doua milenii pentru virtutile sale medicinale.
   Frunzele nu se consuma, sunt toxice, dar tulpinile si radacinile (se recolteaza toamna la plante vechi de 6 ani) sunt comestibile. Rubarba se recolteaza in lunile mai-iunie, dupa aceasta data de recoltare devenind amaruie la gust.

   Calitatile terapeutice ale plantei sunt date de continutul bogat in vitamine si minerale. Astfel avem ca vitamine vitamina C, acidul folic ( B9 ), vitamina E, vitamina K. Mineralele prezente sunt: calciu, potasiu, fier, sodiu si zinc. Mai gasim in compozitia plantei zaharuri, grasimi, fibre alimentare. Efectele benefice asupra organismului: puternic efect laxativ, bun diuretic, antihemoragic, antiinflamator,  antibacterian, tonic si astringent.

   Este indicata folosirea profilactica a plantei in detoxifierea organismului, in bolile de stomac, afectiuni ale ficatului, constipatii, in stimularea apetitului, in normalizarea colesterolului. Este cunoscuta in medicina chineza ca un puternic detoxifiant al ficatului. Radacinile contin niste substante (stilbenoid si rhaponticin), care reduc nivelul glucozei din sange.
   Rubarba nu este recomandata persoanelor afectate de guta, reumatism sau epilepsie, datorita continutului mare de acid oxalic.