Vorbim despre o specie semiparazita recunoscuta de toti, mai cu seama in luna decembrie, cand se vinde in toate pietele, pentru ca dupa o traditie mult raspandita (in special in tarile anglo-saxone) cei care se saruta in noaptea Anului Nou sub o ramura de vasc vor avea bucurie si fericire tot timpul anului urmator.
In scopuri terapeutice totusi nu se recomanda sa va procurati vascul de pe strada, deoarece provenienta lui de obicei nu este cunoscuta. Vascul recoltat de pe artar, tei, salcie si plop este foarte toxic. Cel mai eficient este vascul de pe mesteacan, brad, frasin, mar si par paduret.
Dupa cum am mentionat, vascul este o specie semiprarazita de pe arbori, ramas verde si peste iarna. Formeaza buchete inalte pana la 60 cm, prinse de substrat (tulpina copacului-gazda) prin haustori (un fel de ventuze vegetale, prin care planta-parazit se alimenteaza din organismul plantei parazitate) puternici. Tulpina este scurta, cilindica, groasa, ramificata de mai multe ori, de culoare galben-cenusie pana la galben-verzui, umflata pronuntat la noduri, unde se rupe usor.
Frunzele sunt pieloase, dispuse opus, iar florile unisexuate, grupate cate trei in varful ramurilor, de culoare galben-verzuie. Fructele sunt bace false de culoare alba, sferice, cleioase la suprafata. Si aici trebuie sa facem o precizare. O ruda apropiata a vascului, vascul de stejar (Loranthus europaeus) nu este medicinal. Se poate deosebi usor: vascul de stejar are frunzele cazatoare iarna, fructele lui fiind asezate sub forma de ciorchine, de culoare galbuie. La vascul medicinal fructele de culoare alba sunt grupate cate trei.
Vascul contine saponozide triterpenice, beta-amirina si derivati ai acidului oleanolic etc. Datorita in special substantelor de natura triterpenica, derivatilor de colina si viscotoxinei (si a produsilor de hidroliza), produsele pe baza de vasc au in principal actiune hipotensiva imediata si de durata si actiune bradicardianta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu