miercuri, 12 ianuarie 2011

SPIRULINA, UN REMEDIU MINUNE






             Poate ca unii dintre noi ar fi tentati sa considere Spirulina un medicament de origine naturala, intrucat ea este astfel cunoscuta, ca produs farmaceutic. In realitate, avem de-a face cu o alga "batrana" de vreo trei miliarde de ani, astazi cunoscandu-se 36 de specii comestibile. Pentru virtutile sale nutritive si terapeutice, Spirulina a ajuns sa fie si cultivata, pe piata gasindu-se de obicei sub forma de pudra deshidratata, de culoare bleu-verde. Legatura dintre aceasta alga si civilizatia umana este insa mult mai veche decat s-ar putea crede si la fel de spectaculoasa ca si calitatile ei.
     Cand europenii au debarcat in America Centrala, au descoperit cu uimire ca aztecii extrageau din marele lac Texcoco un fel de "noroi" albastru, cu mare valoare nutritiva, nimic altceva decat Spirulina (numita de ei tecuitlatl).  Anumite populatii din Sahara recolteaza de foarte mult timp, din lacul Ciad, o substanta similara (dihé), consumata in special de femeile insarcinate si la mare pret in perioadele de foamete.
     De altfel, in tarile unde malnutritia constituie un fenomen extins, Spirulina produsa local in "ferme" specializate rezolva cu brio problema. Tari vizate: Peru, Togo, China, Vietnam etc. Din anii 1970, ea a inceput sa se cultive si in tarile industrializate, ca supliment alimentar. Datorita calitatilor insumate, a intrat insa si in focarul unor legende urbane neconfirmate stiintific: remediu important impotriva cresterii in greutate, impotriva deficitului de atentie, a hiperactivitatii etc. Cu adevarat importante in raport cu ideile preconcepute, cercetarile stiintifice confirma valoarea extraordinara a Spirulinei.
     Studii efectuate in anii 80 pe hamsteri cu cancer al cavitatii bucale au dus la constatarea ca Spirulina provoca o regresie a tumorilor. Cercetatorii indieni au publicat in 1995 rezultatele unor teste clinice pe bolnavi de leucoplazie (transformarea patologica a unei mucoase in tesut cornos): regresia completa a leziunilor la 45% din subiectii tratati, fata de numai 7% la cei din grupul placebo. Aceeasi echipa a repetat studiul la o scara mai mare, concluzia fiind ca efectul pozitiv se datoreaza continutului de beta-caroten al Spirulinei, precursor al vitaminei A. Japonezii au venit si ei cu o serie de rezultate senzationale. Astfel un compus al algei poate inhiba metastazele unui tip de cancer pulmonar, dar totodata stimuleaza si sistemul imunitar. Studiul efectuat pe pacienti cu hiperlipidemie cauzata de un sindrom nefrotic (disfunctie renala), ca si cercetari de mai mica anvergura, arata ca Spirulina contribuie la scaderea nivelului de grasimi din sange. In alta ordine de idei, ea favorizeaza la oameni controlul glicemiei in caz de diabet. Teste de laborator multiple aduc mari sperante in tratarea unor boli foarte grave. Spirulina poate lupta impotriva multor agenti patogeni si in special a virusului HIV, a microorganismelor responsabile de transmiterea pneumoniei, a substantelor toxice ca arsenicul, a agentilor chimioterapiei si radioterapiei folositi in tratamentele anticancer specifice.
     Spirulina este o adevarata mina de nutrienti concentrata intr-un volum extrem de redus. Ea contine 55-70% proteine de cea mai inalta calitate, ceea ce reprezinta 2,5-3,5 g la o doza de 5 g. In aceeasi masura, e o sursa exceptionala de carotenoide diverse, in jur de 22 mg la 5 g doza. Mai cu seama, furnizeaza o cantitate uluitor de mare de beta-caroten; apoi, fier, acid gamma-linolenic (din familia omega 6), clorofila, phycocianina (singurul colorant albastru natural). Este explicabil asadar faptul ca aceasta alga e numita frecvent supraaliment.
    Ca remediu, ea e utilizata cu succes in tratarea leucoplaziei si prevenirea cancerului, in stimularea sistemului imunitar, in scaderea nivelului de colesterol. Concentratia sa cu totul exceptionala face ca doza curenta recomandata sa fie de 3-5 grame pe zi, luata inaintea unei mese. Totusi, pentru a evita efecte initiale neplacute (Spirulina e si un puternic detoxifiant), se va incepe cu 1 g pe zi, marindu-se doza cu cate 1 g pe saptamana.             sursa:  magazin

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu